Coș

Reducere!

Performanță sub stres. Contribuții la formarea agenților de Intelligence

35,00 lei28,00 lei

Informații suplimentare

Autor

Format

17×24

ISBN

978-606-9062-40-1

Pagini

248

Data aparitiei

septembrie 2020

Disponibil pentru precomandă

Categorie:

Descriere

Una dintre provocările majore ale omenirii în perioada actuală o reprezintă evoluţia și impactul tehnologiei informaţiei asupra societăţii.

Deţinerea, puterea şi utilitatea informaţiei, intelligence (cum este denumit în terminologia anglosaxonă și cum a fost preluat în toate societăţile democratice) reprezintă miza noilor conflicte economice, culturale, civilizaţionale, politice, militare.

Serviciile de intelligence constituie un subiect fascinant pentru o parte însemnată a populaţiei, aceste structuri fiind privite ca unele necesare, dar în același timp fiind blamate pentru că utilizează în realizarea activităţii specifice metode prin care este restrâns exerciţiul unor drepturi și libertăţi cetăţenești.

Într-o lume a incertitudinilor, generate de noi amenințări şi în care marea majoritate a evoluţiilor se desfăşoară în zona gri, serviciile de intelligence pot să dea o oarecare predictibilitate evoluţiilor viitoare şi prin aceasta să permită luarea unor decizii care să protejeze valorile democratice și să promoveze interesele naționale în vederea realizării securității naționale, apărării statului de drept, asigurării respectării drepturilor și libertăților cetățenilor, activitatea de intelligence fiind, astfel, indispensabilă în realizarea procesului guvernării, în toate marile democraţii ale lumii, inclusiv în România.

Intelligence nu înseamnă numai culegerea de informaţii şi transmiterea acestora către beneficiari, ci cunoaştere, un mod de a înţelege lumea utilizând toate sursele.

Spre deosebire de informaţie, care are un mare grad de relativitate, intelligence-ul reprezintă informaţia analizată, care este prezentată decidentului, ca suport în fundamentarea deciziilor.

Dar, ce se  întamplă astăzi în secolul cunoașterii în domeniul intelligence –lui?Studiile universitare în materia intelligence-ului nu vizează exclusiv pregătirea viitoarelor cadre informative, ci mai degrabă educarea studenţilor cu privire la misiunile, strategiile, structura şi funcţionarea comunităţii informative dintr-o perspectivă istorică şi contemporană. În plus, studierea intelligence-ului în cadrul disciplinelor de relaţii internaţionale poate facilita pregătirea studenţilor în direcţia profesiei de analist strategic. De asemenea, includerea studiilor de securitate şi intelligence în programele analitice ale facultăţilor de inginerie ori management permite formarea de specialişti în domeniul protecţiei infrastructurilor strategice. Nu în ultimul rând, educarea tinerilor în ceea ce priveşte istoria informativă naţională poate genera necesara demistificare a activităţii serviciilor secrete, prin relevarea rolului important al intelligence-ului în educație,  securitatea naţională, diplomaţie, economie etc .

Trebuie să înțelegem că este mult mai productiv să privim educarea, formarea, antrenarea şi specializarea ca elemente / componente integrate ale unui sistem continuu şi nu ca activităţi separate, desfăşurate în universităţi, pe de o parte, şi de instituţiile şi structurile de informaţii (agenţii/servicii) pe de altă parte.

Cartea Performanță sub stres. Contribuții la formarea agenților de Intelligence  reprezintă rodul unor ani  de cercetare dedicați unei teme importante pentru educația în Intelligence.  Este vorba de cercetarea privind învățarea sub stres într-un domeniu important și strategic, Intelligence, despre care se scrie și s-a scris și la noi, mai mult în ultimul timp, dar în perioada elaborării tezei/cărții,  sigur lucrurile nu erau foarte dezvoltate la nivelul termenelor și conceptelor.

Lucrarea încearcă să răspundă unor întrebări legate de învățarea sub stres.

Lansarea acestui proiect poate porni de la ideea prof. univ. dr. Neacşu Ioan, de la Catedra de Pedagogie, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti, care a fost și conducător ştiinţific al tezei de doctorat elaborată de  dr. Cojocaru Viorel și care  reiterează nevoia unei proiectări şi realizări inteligente a unei componente importante a curriculumului de formare profesională, explicit „practica de specialitate” în instituţiile militare de învăţământ superior. Și, sigur avea în vedere un orizont formativ puternic încărcat de specificitate, de substanţă, profesionalizatoare atent selectată comparativ cu a altor profesii/ocupaţii, dar și cu  valenţe psihologice, pedagogice sau socioculturale, configurând şi o identitate aparte formatorilor- profesorilor .

Importante în structura și logica carții sunt cel puţin patru ideii fundamentale, enumerate de profesorul Neacșu:

(a) prima este teoretică, în special reconceptualizatoare pentru termeni cheie, din care reţinem: învăţare, cu toate formele ei profesionale; stres, strategii şi programe de abordare, identificare, prevenţie; conduită/comportament optim;diagnoză-prognoză; profil profesional-moral; stiluri şi modele proactive de formare, rezolvare de probleme; performanţă; reflectivitate; comunicare ş.a.;

(b) a doua este cea investigativă, cu nuclee de cercetare psiho-socio-pedagogică coparticipativă, acţional-probatorie ;

(c) a treia este pragmatică, ţinta constituind-o aplicaţiile în spaţiul ameliorării formatului universitar militar, aflat însă sub un control decizional recunoscut şi acceptat de autonomia universitară;

(d) a patra fiind cea persuasivă prin argumentaţia conţinută de răspunsurile la întrebări-scop, precum:

(i)cum percepem şi cum identificăm stresul şi principalele surse de stres în ANI;

(ii) care este nivelul stresului la studenţii militari (ANI), indus diferenţiat de anumite componente ale programului şi procesului de pregătire;

(iii) care sunt strategiile (modurile) prin care putem controla şi exersa autocontrolul manifestărilor conduitelor stresate în condiţii reale şi mai puţin simulate (chiar dacă ele conţin factori cu indice crescut de incertitudine/neprevăzut).

De menționat că răspunsurile prezentate în carte sunt nu numai cu tentă informaţional ideatică, pedagogică şi psihologică, dar se pliază în jurul triangulaţiei: învăţare academică – stres instituţional şi personal – performanţă (rezultate academice). Cartea oferă un orizont cu largi deschideri inovativ curriculare, a unei conduite anticipativ-inteligente, bogăţie în aşteptări realiste şi atitudini pozitive, atât la studenţi, cât şi la mentorii de practică sau la decidenţii de programe, pentru un sistem educațional de Intelligence.

De remarcat valoarea de utilitate formativă a modelului de analiză propus de autor,  prioritatea acordării principalilor beneficiari ai procesului complex de profesionalizare – studenţii, parte cu responsabilităţi majore în atingerea misiunilor instituţionale şi personalizare profesională, alături de instructorii lor din academie şi de mentorii lor de la locul de practică. Un model ce poate fi dezvoltat și urmat și pentru alte domenii și discipline.

 Rezultatele cercetării adaugă noi valori acestei cărții – proiect, susţinută şi motivantă, prin stilul convingător, limpede, provocator pentru cititor precum şi prin sugestiile utile, cum ar fi integrările teoriei în practică şi a practicii în teorie. Într-un cuvânt, sesizăm şi apreciem pozitiv investiţia de efort mintal şi investigaţia în resursa umană, în crearea unei baze de date privind predictibilitatea evoluţiei profesionale a absolvenţilor ANI, o premiză a succesului lor profesional. O asemenea predictibilitate se bazează pe: raţionalitatea lucrului bine gândit şi bine făcut; vocaţia consultativă privind deciziile în materie de curriculum; necesitatea unor standarde evaluative; expectanţe ridicate în materie de pregătire optimă a ofiţerilor de informaţii; preocupări sistematice ale corpului profesoral şi organizaţional-decizional privind arhitectura curriculumului, eficienţa strategiilor de instruire, stilurile de studiu academic eficient, calitatea relaţiilor educaţionale, respectarea cadrului deontologic, asigurarea unui climat psihologic de securitate instituţională, personală şi colectivă.

 Cele cinci capitole se referă la concepte și fenomene de bază necesare educației în Intelligence, și anume:

  • Bazele neurologice şi psihoeducaţionale ale învăţării eficiente la adulţi;
  • Fenomenologia stresului psihologic şi strategii de gestiune a stresului;
  • Metodologia cercetării relaţiei învăţare-stres-performanţă în practica profesională a studenţilor A.N.I. Rezultate. Comentarii şi interpretarea datelor;
  • Program de optimizare a relaţiei instruire-învăţare în învăţământul superior militar.

De menționat Anexele foarte importante și deosebit de utile prin datele oferite prin cercetare, pleacă de la Valorile statistice ale stresului perceput ajungând la Chestionarul  pentru identificarea nivelului de stres perceput sau anticipat, Fişă de apreciere a activităţii de pregătire în stagiulde practică profesională.

Apreciem contribuția autorului la găsirea unor soluții optime pentru învățarea sub stres,  prin acest proiect – carte,  mai ales în noile condiții de mediu datorat unor noi amenințări la adresa securității globale/mondiale sau pericole care schimbă/pot schimba și transforma domniile educației și Intelligence-lui, domenii a căror dezvoltare este esențială pentru societate, comunitate și umanitate.

Cartea poate da un impuls cercetării în domenii noi sau de graniță, Educația în Intelligence, sau Sociocultural Intelligence.

Astfel, SOCINT – această nouă disciplină, propune o înțelegere sistematică a obiceiurilor, atitudinilor morale și culturilor populațiilor străine pentru a spori eficacitatea inițiativelor de securitate națională, iar obiceiurile, atitudinile morale și cultura populației străine sunt integrate în analiza informațiilor colectate pentru a maximiza eficiența inițiativelor de securitate. Un instrument cheie în informații și operațiuni sub acoperire, SOCINT poate fi utilizat în principal pentru operațiuni neletale care necesită o înțelegere aprofundată a rețelelor și sistemelor, deci este nevoie de aplicarea celor prezentate și în această carte.

 În acest sens,  considerăm necesară și elaborarea unui  Program naţional de educare şi formare în domeniul Inteligence, care  poate contribui la organizarea unui Sistem Național de Educaţie şi Formare în Intelligence bazat pe proiecte educaţionale într-o concepţie modernă, adaptată la dinamica mediului de securitate.

 

Col. r. dr Tănase Tiberiu

WordPress Lightbox