Cleopatra Lorințiu

Cleopatra Lorințiu se prezintă publicului sub mai multe faţete: scriitoare – poetă, prozatoare, autoare de literatură pentru copii, jurnalistă, scenaristă şi realizatoare de televiziune.

Cariera ei include, deopotrivă, un traseu de diplomat, de editor si un interes manifestat faţă de geopolitica, organisme non-guvernamentale şi think thank-uri.

Parcursul ei este atipic şi include jurnalismul pentru presa scrisă şi pentru radio dar şi experienţa de realizator de televiziune de mai bine de douăzeci de ani, ca autor de emisiuni culturale sau politice, documentare artistice, între care, cele despre Brâncuşi (Hobiţa, o stare de spirit), Ștefan Augustin Doinaş, Ion Vlasiu, Romulus Vulcănescu, Ion Salisteanu, Florentina Moșora, Marina Krilovici, Palatul Brancovenesc de la Mogoșoaia, Manole Filitti, balerinul Gabriel Popescu, sculptoriţa Gabriela Manole Adoc, inventatorul Apilarnilului, Nicolae V. Ilieşiu, renumitul botanist Ovidiu Bojor, chirurgul Dan Gavriliu, profesorul Tudor Opriş, sau mai recent seria de documentare “Luminile Islamului”, “Poveşti întreţesute”, i-au adus satisfacții personale și premii. Seria de emisiuni Identităţi TVR2 dedicate personalităţilor lumii iudaice româneşti s-a concretizat în 14 titluri de filme între care “Rezistenţa spirituală-Alexandru Safran” a reprezentat proiectul de suflet.

Unele emisiuni sunt o datorie de memorie, de suflet: evocarea poetului Gheorghe Tomozei 1936-1997 (care i-a fost nu numai prieten ci şi soţ, în anii optzeci), portrete literare cum cel dedicat lui Benjamin Fondane (Barbu Fundoianu ), restituiri preţioase, rememorări, mărturisiri, sau file de călătorie, un carnet de voyage personal şi nuanţat fie că e vorba despre Iordania, Chicago, Libia sau Maroc. Evocarea din pagini de ziar sau de carte, fie că e vorba despre autori dispăruţi pe care a avut şansa să îi întâlnească,precum Cella Serghi, de personalităţi internaţionale din diferite domenii precum François Fejtö sau Adel Murad, de pagini scrise despre arte şi artişti se adaugă sutelor de articole publicate în jurnale: unele de ele pe care le-a fondat ea însăşi precum Suplimentul de cultură Ecart.

Oameni deosebiţi, destine de excepţie, locuri neobişnuite sau excepţionalităţi ale patrimoniului, poveşti deosebite şi-au găsit loc în emisiunile, interviurile tv, articolele, reportajele documentare semnate, alcătuite cu o pasiune care i-a adus multe gânduri bune din partea telespectatorilor.

Există un numitor comun al acestui traseu atipic, un fir de legătură, o constantă, o dominantă predilectă: respectul pentru valoare, câteva convingeri păstrate intacte şi o formă de idealism pe care şi-o recunoaşte de obicei, cu umor. Cărţile scrise de ea (comentate în cronici elogioase de critici de prestigiu) au  apărut, nu de puţine ori, după bătălii de uzură cu cenzurile unor vremuri: aproape douăzeci dintre ele au fost publicate, altele au rămas prin sertare, rescrise, în patru, chiar cinci variante, precum romanul Abandon, considerat prin 1984 de cenzura vremii drept « deranjant, trist şi incitator » amendat constant de vigilenţa repetatelor comisii de cenzură, roman care, până la urmă, nu a mai văzut lumina tiparului şi din care s-au publicat doar fragmente în periodice.

Televiziunea a devenit o provocare odată cu ideea de a face o emisiune pentru românii din străinătate. Aşa a devenit realizator şi producător pentru o emisiune creată și produsă de ea, «Suflet românesc», destinată comunităţii românilor din Chicago transmisă pe Canalul 32 Illinois.

După această experienţă americană, Cleopatra Lorinţiu se implică într-o instituţie de stat ca Televiziunea Naţională Română (TVR) în ideea creării unui canal destinat diasporei. În emisiuni de televiziune, în scurte crochiuri, interviuri, reportaje literare, portrete de personalităţi sau «puncte de întâlnire» total neconvenţionale, Cleopatra Lorinţiu a presărat metafore, sens poetic sau ludic, mesaj umanist şi încredre în valori culturale perene. Reporter pentru presa scrisă, radio sau tv, în locuri insolite din România sau în lume (Italia, Austria, Belgia, Olanda, Libia, Maroc, SUA, Danemarca, Franţa, Germania, Polonia, Cehia, Ungaria, Moldova, Israel, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Thailanda, China, Coreea de Sud), Cleopatra Lorinţiu a reunit uneori impresiile sau interviurile între coperţile unor cărţi. De la cronica silitoare, de jurnalist obişnuit cu munca de zi cu zi, pe varii domenii, de la film, arte, teatru, balet, televiziune, radio, artă plastică, muzică, la interesul pentru literaturile lumii, de la articole de politică internaţională la cele de cunoaștere ştiinţifică, scrisul la ziar a fost vreme de câteva decenii, o pasiune. Aşa cum declară şi în multe din interviurile acordate.

Interesul pentru cauze propuse de non guvernamental sau timpul petrecut ca diplomat român la Ambasada României la Paris, pasiunea pentru politica internaţională, pentru geopolitica lumii arabe în special, participarea la evenimente internaţionale sau disponibilitatea ca editor, terapiile alternative, relaţiile publice, organizarea de evenimente, pasiunea pentru restituirea unor personalități trecute în amintire, se adaugă la acest traseu aflat în plină evoluţie.

Participând la felurite acţiuni culturale, evenimente internaţionale, moderând mese rotunde sau animând departamentul de francofonie şi comunicare al Centrului Cultural român pan arab de la Bucureşti, reprezentantă a Observatoire d’Etudes geostrategiques-Paris, pentru România), Cleopatra Lorinţiu se consideră înainte de toate, poetă…

Din 16 mai 2018 ocupă funcţia de Deputy Director la Institutul Cultural Român din Tel Aviv, timp în care acordă mult interes recenzării cărților autorilor israelieni de limbă română.