Lansare Barometrul de Consum Cultural 2017

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale. Evenimentul a avut loc luni,14 mai 2018, în Foaierul Ministerului Culturii, etajul I și a reunit peste 150 de persoane din sectorul cultural românesc, profesori, conferențiari, sociologi, antropologi, cercetători, manageri culturali și manageri publici, personalități culturale, presă culturală, oameni de televiziune, oameni de radio, studenți și voluntari.
Rând pe rând, au luat cuvântul: Sergiu Nistor, consilier prezidențial, Prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu, Prof. univ. dr. Dumitru Borțun de la catedra de sociologie a SNSPA (membri ai Consiliului Științific INCFC), Radu Puchiu – consultant politici publice și guvernări deschise și Prof. univ. dr. Delia Mucică, membră a Consiliului Științific al INCFC. Specialiștii au comentat pe marginea cifrelor din rezultatele studiului, surprinși oarecum că peste 50% dintre români nu asociază cu nimic Centenarul Marii Uniri, în contextul în care, la nivel național, studiul relevă un cult al tradiției și sentimente de apartenență la regiunea și la localitatea natală – foarte puternice.
Domnul Sergiu Nistor, Consilier prezidențial (Departamentul Cultură, Culte şi Centenar) a subliniat faptul că ”în politică – această știință a priorităților, în funcție de interesele naționale – dialogul politic este absolut necesar, cu condiția să se bazeze pe cunoașterea realității.”  Profesorul Dumitru Borțun, autor al unui capitol din studiu s-a declarat solidar cu echipa INCFC care oferă aceste date, această cunoaștere în vederea fundamentării unor strategii culturale, ”care să rotunjească cu informații clare viziuni pe termen mediu și lung.” ”Politicile culturale ar trebui să țină pasul cu vremurile!” – a declarat doamna prof. univ. dr Delia Mucică, felicitând INCFC care a dovedit că într-un timp scurt și cu un buget mic poate face cercetări naționale, în timp ce antropologul Vintilă Mihăilescu a afirmat în spirit de glumă: ”Nu sunt convins că la următorul centenar cifrele vor fi mai bune!”. S-a conchis, de asemenea, că rolul comunicării publice este esențial – o responsabilitate a celor care încep să construiască strategii culturale. ”Românul are simțul arenei, al agorei, al serbărilor publice. Manifestările de acest fel contribuie la formarea integrității temporale a acestei națiuni. A avea un story, o narațiune de țară desfășurată în timp dezvoltă sentimentul de apartenență și de responsabilitate, pentru că se adresează nevoii fundamentale a omului de siguranță ca parte din popor.” (Dumitru Borțun)
Managerul INCFC, Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, a mulțumit invitaților pentru interes și pentru susținerea demersului cultural al institutului, declarând:
”Ne aflăm la a unsprezecea ediție a Barometrului de Consum Cultural la nivel național, un volum care cuprinde rezultatele cercetării derulate în a doua parte a anului 2017 și care a abordat, evident, temele majore ale anului 2018, respectiv Anul Centenarului Marii Uniri și a Anului European al Patrimoniului Cultural. Cifrele legate de percepția populației în privința celor două evenimente nu sunt cele scontate. Faptul că mai mult de jumătate dintre români nu se puteau orienta sau regăsi în subiectul Centenarului nu este surprinzător, ci arată nivelul unui orizont de așteptare nepregătit. Pentru noi este evident că cifrele sunt o consecință, de aceea nu vom învinui niciodată românii care nu citesc, pe cei care nu-și cunosc sărbătorile și nici pe cei dezorientați cultural. Pentru noi e limpede că o lipsă de direcție conceptuală și strategică nu are cum să se transforme în tendințe pozitive.”
Ediția din 2017 a Barometrului de Consum Cultural este una specială, care atinge câteva puncte nevralgice ale formelor de manifestare culturală. Această ediție aduce în prim plan capitolul dedicat Centenarului Marii Uniri, în care prezintă elementele de identitate națională, așteptările populației privind evenimente comemorative, dar și interesul declarat al respondenților de a participa la evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Volumul conține, de asemenea, două capitole de analiză ale patrimoniului cultural, deopotrivă material și imaterial. Din păcate, așa cum se explică pe larg în capitolul dedicat acestui subiect, patrimoniul se atrofiază în lipsa atenției și afecțiunii publicului. De altfel, el există doar în măsura în care este oglindit în mentalul colectiv, deși este, în unele cazuri, cel mai puternic motor economic al unei comunități. Celelalte capitole ale volumului sunt dedicate comunităților de consum public, consumului cultural non-public, culturii digitale și consumului de internet.
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală lansează, în fiecare an, o ediție a Barometrului de Consum Cultural, cel mai amplu studiu de acest gen la nivel național. De 11 ani, „Barometrul” măsoară tendințele asociate consumului cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip din țară, construit pe modele europene similare. Barometrul de Consum Cultural are ca principal obiectiv analiza sectorului cultural din România din perspectiva indicilor de consum cultural. Studiul a fost conceput ca un instrument de lucru util pentru specialiștii din sectoarele culturale și creative, o analiză relevantă pentru reprezentanții autorităților publice centrale și locale, dar și o lectură interesantă pentru publicul larg.

Sursa: http://www.culturadata.ro/publicatii/barometrul-de-consum-cultural-2017/