VORNICIA ORAŞULUI BUCUREŞTI 1831–1862

Descriere

VORNICIA ORAŞULUI BUCUREŞTI 1831–1862   cuprinde o prezentarea instituţiei,, apoi capitole  despre. Administraţia românească oglindită în Regulamentele Organice,  Justiţia pe calea spre modernitate (capitolul IV). Se referă și la „Probleme, pricini și atribuţii ale Vorniciei Oraşului Bucureşti 1831-1862. Foarte interesante referirile la  a) Fiscalitatea, b) Problema cetăţenilor străini, c) recrutarea, d) Aspecte edilitare  (capitolul al V).

Toate aceste prezentări au constituit de fapt direcţiile de acţiune ale Vorniciei, asigurând o mai bună funcţionare a oraşului Bucureşti, aflându-se în permanentă legătură cu Vistieria Statului, cu Ministerul Treburilor Dinlăuntru, cu Consulatele statelor străine cu Agia poliţiei.

Desigur este o perioadă istorică frământată, cu multe  evenimente internaţionale care implică şi Ţările Române: războiul ruso-otoman, încheiat cu pacea de la Adrianopole (1829), perioada ocupaţiei militare ruse, a domniilor regulamentare. Urmează revoluţie, de la 1848, domniile de la Balta Liman  (Influența otomană în Principate a crescut prin semnarea acestui tratat. Practic, era vorba de faptul că Sfaturile boierești nu mai puteau numi domnitorii locali pe viață, ci ei urmau să fie numiți de Înalta Poartă pentru un termen de șapte ani. Prezența militară comună ruso-otomană a fost menținută până în 1851), războiul Crimeii, Congresul de la Paris, Convenţia din 1858 şi Unirea Principatelor la 1859, actul de nastere a statului roman modern și a instituțiilor sale.

Bucureștii orașul capitală  Tării Românești  și apoi a României Mari, a  trecut  etapă de etapă prin toate evenimentele istorice cunoscute și și-a continuat  existența  prin efortul conjugat al unor instituţii modernizate între care Vornicia Oraşului., și celor care o vor  succeda adică Ministerul de Interne.