Descriere

Prin temă și mod de abordare, lucrarea reprezintă rezultatul unui demers științific complex, analizând un fenomen actual, acela al imigrației și integrării imigranților. Autoarea prezintă și analizează fenomenul imigrației și procesul integrării imigranților în corelație cu drepturile omului și administrația publică, inclusiv multiculturalismul, cetățenia și identitatea.

Prin cercetarea întreprinsă, s-a urmărit totodată sublinierea imaginii complementare de abordare a imigrației și a integrării imigranților, iar cele mai importante aspecte ale intrumentelor, mecanismelor și politicilor publice în domeniul de studiu să fuzioneze în mod coerent cu abordările cantitative și calitative.

Lucrarea evidențiază faptul că migrația a devenit mult mai diversă în ceea ce privește originile migranților și că, în situația unei mobilități intense a grupurilor de persoane, mișcările solicitanților de azil s-au intersectat cu imigranții.

Evident, migrația este o tendință fundamentală în istoria umanității, iar legislația în domeniu a evoluat permanent, ceea ce a determinat să se pornească în studierea problematicii de realitatea actuală care evidențiază că imigrația a luat o amploare considerabilă. Există un acord larg potrivit căruia amploarea și rata migrației internaționale sunt dificil de realizat cu precizie deoarece acestea sunt strâns legate de evenimente critice (mare instabilitate, criză economică sau conflictuală), precum și tendințele pe termen lung (schimbări demografice, dezvoltarea economiei, progres în tehnologiile de comunicare și acces la mijloacele de transport).

Cu toate acestea, conform statisticilor, numărul migranților internaționali a crescut în ultimii 40 de ani, aproximativ de la

76 milioane (ceea ce reprezenta aproximativ 2% din populația lumii) în 1965, la 188 milioane (ceea ce reprezenta aproximativ 3% din populației mondială) în anul 2005. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) aprecia că aproximativ 214 de milioane de oameni locuiau în țări diferite de cele de origine. În conformitate cu datele Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), numărul migranților internaționali s-a ridicat în anul 2019 la 272 de milioane.

Trebuie subliniat că numărul migranților internaționali din anul 2019, respectiv 272 milioane, reprezintă un procent foarte scăzut din populația lumii (3,5%), ceea ce înseamnă că majoritatea persoanelor de la nivelul planetei (96,5%) trăiesc în țara unde s-au născut.

Având în vedere aceste condiții, în carte se subliniază că interesul comunității internaționale, al instituțiilor Uniunii Europene și al celor naționale care stabilesc condițiile integrării a crescut. În opinia autoarei, pe de o parte, imigranții întâmpină, uneori, dificultăți în ceea ce privește procesul de integrare. De cealaltă parte, practica instituțională cere noi abordări, depunându-se eforturi pentru o gestionare eficientă.

De asemenea, lucrarea prezintă influențele pandemiei COVID-19 asupra migrației. În ciuda constrângerilor de mobilitate impuse de pandemia COVID-19, migranții continuă să se angajeze în călătorii clandestine, fugind de violență și sărăcie și încercând să-și îmbunătățească viața. Răspunsurile COVID-19 au crescut riscurile și incertitudinea acestor călătorii, împingând oamenii în situații mai periculoase în care sprijinul umanitar și salvarea ar putea să nu fie disponibile.

Pandemia COVID-19 a afectat migrația și mobilitatea umană în regiunea europeană, deoarece țările au restricționat mișcările internaționale, transfrontaliere și interne pentru a minimiza răspândirea și impactul pandemiei. La jumătatea lunii iunie 2020, 6% din aeroporturi, 25% din punctele de trecere a frontierei terestre și 9% din punctele de trecere la „frontieră albastră” erau închise pentru intrarea și ieșirea lor în Zona Economică Europeană (SEE).

Astfel, construind pe fundația extinsă a integrării, cu punctele negative pe care acesta le are, lucrarea își propune să stabilească dacă și în ce măsură aceste neajunsuri pot fi corectate. Odată cu înțelegerea acestor aspecte, aplicarea în administrația publică va deveni mai facilă, precum și mai coerentă, cu asumarea unor linii directoare de aplicare și interpretare. Menționăm că autoarea nu își propune o prezentare a tuturor aspectelor din domeniu, ci evidențierea celor mai importante linii.

Așadar, ne aflăm în fața unei cercetări în domeniul imigrației și al integrării imigranților, fiind identificate atât elementele cheie la nivelul Uniunii Europene, cât și cele la nivel național, precum și limitările incluziunii. Astfel, se analizează, pe de o parte, abordarea administrativă, iar, pe de altă parte, se oferă o imagine a ansamblului drepturilor omului și a exercitării, în practică, de către imigranții a acestor drepturi.

Evidențiem faptul că o parte însemnată din carte se referă la managementul integrării străinilor în societatea gazdă. Astfel, sunt analizate principiile integrării și modul cum acestea se regăsesc codificate în administrația publică, precum și în legislația privind drepturile omului. De asemenea, sunt prezentate politicile publice, demersul subliniind practica și procedura integrării la nivel național. Constatăm că sunt analizați și indicatorii de integrare, aceștia permițând o evaluare complexă a ariei domeniului studiat. Astfel, prin intermediul indicatorilor se reflectă eficiența politicilor, de la prezentarea teoretică la realizările practice.

Pe parcursul lucrării, au fost utilizate metode de analiză specifice, precum analiza funcțională, în scopul definirii rolului administrației publice în relație cu gestionarea imigrației și a integrării imigranților, în conturarea unui model de integrare care să fie mai eficient, analiza sistemică, precum și cea organizațională, prin studierea sistemelor de integrare și a instituțiilor implicate. Trebuie subliniată, desigur, și ampla analiză care se face imigrației și integrării imigranților în statele Uniunii Europene, ceea ce oferă o imagine complexă a sistemelor la nivelul statelor membre.

În concluzie, ca o apreciere generală, lucrarea are ca obiect de studiu o temă pe cât de complexă, pe atât de dificilă, care constituie o veritabilă provocare, pentru că autoarea, cunoscut specialist în domeniu, pune o serie de întrebări, oferă soluții, lansează teze, idei și propuneri noi, interesante și incitante, precum și puncte de vedere proprii și substanțiale.

Profesor universitar doctor Irina Moroianu Zlătescu

Membru titular al Academiei Internaționale de Drept Comparat de la Haga,

Membru titular al Academiei de Științe Juridice din România